Bine ati venit pe pagina noastra de silvoturism. Pentru orice informatie, contactati-ne folosind una dintre variantele de la sectiunea contact.
Atractii Turistice
Muntii Fagaras cu vârfurile Făget (1413m), Țaga (1640m) și Nămaia (1552m) pe suprafața administrată de către regie, supranumiți de Emmanuel de Martonne „Alpii Transilvaniei”, se înfățișează ca un imens zid. Orientati de la Est la Vest, ei au o lungime de 70 Km și o latime de aproximativ 40 Km. Sunt delimitati spre vest de Defileul Oltului, iar la est de Barsa Grosetului si Dambovita. La nord sunt marginiti de Depresiunea Făgărașului, cunoscută și cu numele de Țara Oltului (pe care o domină printr-un mare abrupt tectonic), iar spre sud de șirul depresiunilor Câmpulung, Brădetu, Arefu, Jiblea.
Suprafața totală a masivului este de peste 3000 km pătrați, adică de cca. 10 ori mai mare decât a masivului Bucegi (300 kmp) si de cca. 4 ori mai mare decât cea a Retezatului (750 kmp). In cuprinsul lui se ridica 8 varfuri ce au peste 2500 m (Moldoveanu: 2544 m, Negoiu: 2535 m, Vistea Mare: 2527 m, Lespezi: 2522 m, Cornul Caltunului: 2517 m, Vanatoarea lui Buteanu: 2507 m, Hartopu: 2504 si Dara: 2500 m), 42 de varfuri cu peste 2400 m si cca. 150 varfuri de peste 2300 m. in zona padurilor virgine exista trei varfuri dar de dimensiuni mai reduse: Vf. Faget (1413m), Taga (1640m) si Vf Namaia (1552m).
Masivul se prezinta sub forma unei creste principale din care se desprind mai multe culmi laterale spre nord si spre sud. Spre nord, povarnisul coboară brusc, cu mai bine de 2000 m, pe o distanta de 10 Km. Culmile orientate spre sud sunt mai domoale (Olanului, Robița, Scărișoara, Nisipuri, Mușetescului, Zârna, etc.) și lungi de cca. 30 – 40 km. Fiecare culme în parte are mai multe ramificații.
Masivul are o clima aspra, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu cresterea altitudinii. Valoarea medie anuala a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variaza intre +20 si -38 grade Celsius. Sunt rare zilele cand deasupra Fagarasului cerul este complet senin. Masivul isi formeaza si nori proprii! Aici sunt inregistrate cele mai mari valori ale precipitatiei, ajungand la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanse, care fac imposibila inclusiv circulatia pe drumul alpin Transfagarasanul, care din 1974 traverseaza masivul. mergi sus
Fauna este bogat reprezentata de la specii de vânat mare cum ar fi cerbul, căpriorul, mistrețul, capra neagră, dar si specii ocrotite ca ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (Felis silvestris), vidra (Lutra lutra) iar mai nou chiar si castorul (Castor fiber). Dintre păsări, cel mai reprezentativ este cocoșul de munte (Tetrao urrogalus), alaturi de care se găsesc si ierunca (Tetrastes bonasia), barza neagră (Ciconia nigra), barza albă (Ciconia ciconia), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus), gaița de munte (Nucifraga caryocatactes), dar si specii rapitoare ca acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), huhurezul mare (Strix urallensis), ciuful de pădure (Asio otus), uliul găinilor (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nisus), vânturelul de seară (Falco vespertinus).
Dintre amfibieni și reptile se pot enumera salamandra (Salamandra salamandra), tritonul de munte (Triturus alpestris), tritonul carpatic (Triturus montandoni), izvorașul cu burta galbenă (Bombina variegata), broasca râioasă brună (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis), brotăcelul (Hyla arborea), broască roșie de pădure (Rana dalmatina), sopârla de câmp (Lacerta agilis), șopârla de munte (Lacerta vivipara), gușterul (Lacerta viridis), năpârca (Anguis fragilis), șarpele de alun (Coronella austriaca). mergi sus
Flora bogat reprezentata atat in specii forestiere cit si ierboase. Dintre speciile forestiere cele mai frecvent intalnite sunt fagul (Fagus Sylvatica), molidul (Picea Abies), bradul (Abies Alba), carpenul (Carpinus Betulus), mesteacanul (Betula Pendula), paltinul de munte (Acer Pseudoplatanus). Pe langa acestea mai pot fi intalnite specii rare ca ciresul salbatic (Prunus Avium), scorus de munte (Sorbus Aucuparia), laricele (Larix Decidua), zambrul (Pinus Cembra) si tisa (Taxus Baccata). Speciile ierboase anuale sunt bine reprezentate, multe din ele fiind specii rare, amenintate, periclitate. Se pot enumera capsunica (Cephalanthera Damasonium), buruiana de junghiuri (Cephalanthera Longifolia), clopotei (Campanula Carpatica), Mana Maicii Domnului (Dactylorhiza Maculata), crucea voinicului (Hepatica Transsilvanica), buhaiu (Listera Ovata), tranji (Neottia Nidus-avis), untul vacii (Ochris Morio), orchis ustulata, stupinita (Platanthera Bifolia), Epipactis Atrorubens si Epipactis Helleborine. mergi sus
- Manastirea rupestra de la Sinca Veche
- Ruinele castrului roman de la Sinca Veche
- Biserica Ortodoxa Sercaita
- Moara de apa din Ohaba
Manastirea rupestra de la Sinca Veche
Este un vechi lacas de cult ce se afla la Sinca Veche, in cotul format de Muntii Fagaras si Perisani, la 45 de kilometri de Brasov si la 22 de kilometri de Fagaras. Locasul de cult se gaseste langa comuna Sinca Veche, sub dealul Plesu. La Sinca Veche se vine pentru legendele si misterul lacasului de cult sapat in piatra. Acestui lacas i s-a dus vestea de „Templul Ursitelor”, „Manastirea Sapata in Piatra” sau „Templul de la Sinca Veche”, loc de reculegere, de implinire a dorintelor bune, dar si de oaresce fenomene paranormale – dupa parerea unora. Cunoscut mai mult sub denumirea de „Templul Ursitelor”, locasul de cult din Sinca Veche se banuieste ca are o vechime de aproximativ 7.000 de ani si se presupune ca ar fi apartinut aceleiasi civilizatii care a intemeiat „Templul Alb” din Insula Serpilor. Controversele asupra lacasului sunt legate nu numai de imposibilitatea datarii si a stabilirii originilor sale, a autorilor insemnelor de pe pereti, ci si de arhitectura. Biserica are doua altare, ceea ce ii face pe multi sa sustina ca nu are o origine crestina. Altii sunt de parere ca in timp peretii s-au surpat si au fost unite cele doua biserici, care au existat atunci cand comunitatea de monahi si-a marit numarul. Istoricii spun ca templul este unic in lume, insa locul este controversat, iar opiniile sunt diverse. A fost folosit ca loc de refugiu si rugaciune de catre calugarii ardeleni haituiti de Maria Tereza in anii 1700, pentru a trece la catolicism. Cu toate acestea, in nici una din incaperi nu exista vreun semn al crucii. Locasul de cult este compus din incaperi de cult si altare cu sculpturi ciudate. Aici au fost sapate noua incaperi, unite intre ele prin galerii. Cateva incaperi s-au surpat cu mult timp in urma, dar nu numai din cauza ploilor care au sapat in stanca, ci mai ales dupa ce tot felul de indivizi au spulberat pereti intregi, in cautarea unor ipotetice comori. mergi sus
Ruinele castrului roman de la Sinca Veche.
Castrul Roman este localizat langa Sinca Veche, judetul Brasov, Transilvania si dateaza din vremea imparatului roman Tiberius, dupa cum o atesta monezile si fragmentele de ceramica gasite in situl arheologic. Asezarea militara romana se afla pe drumul care lega cetatea veche a Cumidavei (Rasnovul de astazi), din Dacia Apulensis, cu Dacia Superioara. mergi sus
Biserica Ortodoxa Sercaita
Originile intemeierii satului nu se cunosc. Batranii spun ca localitatea ar fi fost infiintata in urma prigoanei imparatesei Maria Tereza impotriva ortodocsilor, cand mai multe familii din sercaia au parasit satul, pentru ca nu vroiau sa treaca la greco-catolicism. Datele istorice insa mentioneaza primul preot din Sercaita in 1584, parintele Simion Barbat, originar din Dragus. Astfel ca, probabil, familiile care au fugit din Sercaia s-au alipit unei comunitati ortodoxe deja existente. In secolul XVIII, poalele Muntilor Fagaras erau impodobite de manastiri, puternice aparatoare ale Ortodoxiei impotriva unirii cu Biserica Catolica – promovata de stapanirea habsburgica. Rezistenta acestora a atras furia imparatesei Maria Tereza, care a poruncit distrugerea lor. Printre asezamintele monahale arse sau daramate cu tunul de catre generalul Buccow a fost si o manastire aflata pe hotarul Sercaitei. Ca si in alte sate, distrugerea ei a fost urmata de ridicarea unei biserici in sat, inchinata Cuvioasei Paraschiva. Potrivit inscriptiei din pronaos, astazi stearsa de patina timpului, dar consemnata de Nicolae Iorga la inceputul sec. XX, biserica a fost zidita in 1798 cu ajutorul satenilor, cu osteneala protopopului Gheorghe Petrascu de la Fagaras si a preotului paroh Bucur Barbat. Ca arhitectura, biserica din Sercaita face parte din grupul de monumente fagarasene care realizeaza o sinteza intre formele arhitecturale preluate de la ctitoriile brancovenesti si traditia constructiva autohtona. in interior, pronaosul si naosul sunt despartite printr-un zid in care se deschid trei arcade, ce se sprijina in partea centrala pe doi stalpi. Si altarul este de zid, in zona neexistand nici mijloacele materiale si nici traditia sculpturii in lemn, care sa permita realizarea unui iconostas de lemn. Deasupra pridvorului inchis de la intrare se afla turnul clopotnita. Pictura in fresca, avand aproape aceeasi varsta cu biserica, a fost realizata, potrivit inscriptiilor, de catre pictorul Teodor Zugravul, care a pictat si la Ohaba si in Venetia de Sus. Pe langa pictura murala in fresca, ansamblul pictural al bisericii cuprinde si un sir de imagini situate pe fatada sudica, dintre care trei, pictate in nise practicate in zid, s-au conservat mai bine. mergi sus
In satul Ohaba gasim cea mai veche moara cu apa din Fagaras datand din 1873, care functioneaza si acum. mergi sus
Cazare si Facilitati
Pe Valea Strambei exista o pensiune si anume Pensiunea Stramba unde turistii se pot odihni dupa o calatorie lunga sau pot servi o masa traditionala in compania unei gazde primitoare.
O alta optiune de cazare in zona este Complexul Turistic Inexdor, situat la marginea satului Sercaita, la doar 10 km de Valea Strambei.
De asemenea, in satele invecinate, Șinca Nouă, Șinca Veche, Bucium, exista posibilitati de cazare si servire a mesei la pensiunile existente.
Zonele cu semnal GSM variază în zona pădurilor virgine, de aceea daca cumva va aventurați neinsoțiți în aceasta zona, este bine ca cineva sa stie de intentiile pe care le aveți.
Pentru mai multe detalii nu ezitati sa ne contactati. mergi sus
Accesul
Accesul in zona padurilor virgine dinspre Brasov se poate face in doua moduri:
- Pe traseul Brasov – Sercaia – Sinca Veche pe DN 1A si apoi DN 73A, dupa care se intra pe drumul forestier Stramba.
- Pe traseul Brasov – Rasnov – Zarnesti – Poiana Marului – Sinca Noua pana la intrarea pe drumul forestier Stramba.
- Dinspre Sibiu se poate ajunde pe DN 1A prin Fagaras – Mandra – Sercaia – Sinca Veche pana la drumul forestier Stramba.
- Drumul forestier Stramba, aflat in proprietatea publica a Comunei Sinca, are o lungime de aproximativ 11 km pana in zona padurilor virgine, fiind practicabil pe toata durata anului.